Sincopa în cazul copiilor: Ce trebuie să știi

Informații generale

Sincopele sau stările de leșin apar la copii în special în urma unor dureri intense sau prin asociere cu situații stresante care declanșează emoții puternice. Un control medical va elimina cauzele cu potențial agravant, urmând ca situația să poată fi ținută sub control, mai ales dacă este recurentă.

Sincopa este sinonimă cu leșinul sau pierderea stării de conștiență pentru scurt timp. Dacă ar dura mai mult, ar exista riscul intrării în comă.

În timpul unei sincope, persoana care se confruntă cu acest fenomen suferă adesea o cădere, dar își revine rapid, fără pierderi de memorie sau alt tip de urmări. Riscul unei lovituri la cap în timpul unei astfel de căderi este ridicat și poate deveni o problemă serioasă.

Aproximativ 15% dintre copii pot experimenta episoade de leșin înainte de vârsta adolescenței. De cele mai multe ori nu sunt situații periculoase, însă trebuie eliminat riscul ca sursa sincopelor să fie una de origine cardiacă sau neuronală.

Ce este sincopa?

Sincopa este o manifestare în timpul căreia tensiunea arterială și ritmul cardiac scad brusc, ceea ce duce la pierderea stării de conștiență, cu revenire spontană într-un timp foarte scurt. Acest fenomen are loc deoarece scade fluxul de sânge care circulă spre creier.

În mod normal, apar semne care anunță o sincopă, o stare de leșin propriu-zisă, definită prin scăderea tensiunii arteriale, respirație accentuată, ten palid și mâini și picioare reci, dar acest lucru nu este obligatoriu. Ea poate apărea atât la adulți, cât și la copii, dar cel mai des va fi întâlnită la persoanele vârstnice. Nu este obligatoriu să existe probleme medicale care să fie asociate cu sincopele.

Factorii de risc care trebuie evitați în cazul copiilor care se confruntă uneori cu sincope sunt:

• căldura foarte mare;
• foamea sau deshidratarea;
• întâmplările care constituie factori de stres emoțional puternic;
• vederea unei cantități de sânge;
• statul în picioare pentru mult timp.

Pot apărea sincope și în cazul problemelor legate de eliminarea fecalelor sau urinei, atunci când acțiunea este foarte solicitantă sau în cazul copiilor cu boli de plămâni care tușesc puternic, forțându-se.

Care sunt cauzele sincopei

Sincopele pot să fie de natură cardiacă sau non-cardiacă ori idiopatice. În funcție de cauzele apariției, o sincopă poate fi vasovagală, situațională, ortostatică (postulară) sau aritmogenică.

Sincopa cardiacă se manifestă atunci când există probleme legate de ritmul cardiac sau blocaje care împiedică ejecția sângelui din inimă, care nu pompează suficient sânge. Ea poate fi asociată cu boli vasculare, aritmie, cardiomiopatie sau disfuncții ale valvelor. Acest tip de sincopă necesită supraveghere medicală și tratament adecvat.

Sincopa vasovagală apare atunci când organismul reacționează în mod exagerat la stimuli externi. Cauza acestui tip de sincopă este scăderea bruscă a tensiunii și a circulației sângelui către creier. Hipoglicemia sau deshidratarea pot favoriza apariția unei sincope vasovagale. Aceasta nu este foarte periculoasă și se poate manifesta oricând stimulii respectivi apar, existând o sensibilitate aparte. Poate fi vorba despre vederea sângelui, de o emoție puternică, de o durere sau de un efort mai mare în timpul unei acțiuni.

Sincopa situațională apare doar în anumite împrejurări, cum sunt tusea puternică, determinată de afecțiuni pulmonare sau înghițirea unor cantități mari de alimente, în cazul copiilor cu afecțiuni ale esofagului. Sincopa situațională mai poate apărea la copii și în caz de frică, durere, anxietate, emoții intense sau chiar după o perioadă de înfometare.

Sincopa posturală sau ortostatică apare când cel mic se ridică brusc, având loc o hipotensiune care duce la leșin. Nu este întâlnită în cazul tuturor copiilor care se ridică brusc, ci de obicei în cazul celor afectați de deshidratare sau hemoragii. Totodată, este întâlnită și la copiii cu anomalii ale tonusului vascular, cauzate de unele medicamente care tratează sistemul nervos sau anomalii congenitale.

Sincopa neurologică apare atunci când există afecțiuni neurologice, în urma diminuării fluxului de sânge către creier, uneori în cazul unor atacuri ischemice sau când sunt obstrucționate vase intracraniene mari. Ea poate apărea și în urma unor migrene intense sau convulsii. În cazul accidentelor vasculare cerebrale apare o durere intensă de cap înainte de leșin. În cazul atacurilor ischemice apar tulburări ale echilibrului și vorbirii. Sincopa psihogenică apare în timpul atacurilor de panică la pacienții cu anxietate care intră în stare de hiperventilație.

Simptomele sincopei la copii

Înainte de a leșina, cei mici pot prezenta simptome precum:

• dilatarea pupilelor;
• senzația de greață și de amețeală;
• bătăi accelerate ale inimii;
• vedere în ceață;
• somnolență;
• paloare a feței;
• transpirații reci.

Urmează apoi pierderea stării de conștiență pentru câteva zeci de secunde, iar dacă cel mic era în picioare sau pe un scaun, există riscul să cadă.

Din acest motiv, dacă sincopele sunt frecvente și apariția lor poate fi presimțită, este indicat să mutați copilul pe o suprafață întinsă până când își revine, cu picioarele ridicate pentru trimiterea fluxului sangvin către creier. Este recomandat ca părinții să solicite ajutor medical în cazul în care există și tremurături, dacă cel mic s-a lovit în cădere sau dacă prezintă modificării ale culorii pielii sau ale respirației.

Uneori sincopa este confundată cu o criză de epilepsie. Dacă în timpul unei sincope se manifestă și convulsii (tremurături intense ale corpului), eventual însoțite de lipsa controlului sfincterian, copilul trebuie asistat pentru a nu-și mușca sau înghiți limba (ceea ce duce la asfixiere). În cazul convulsiilor, sincopele nu au legătură cu fluxul sangvin cerebral, iar copilul afectat este confuz atunci când își revine. Medicul specialist va analiza situația pentru un diagnostic corect în astfel de cazuri.

Când este recomandat să consulți un specialist

Medicul specialist trebuie solicitat pentru o evaluare de îndată ce a avut loc prima pierdere a stării de conștiență, pentru a afla dacă este vorba despre o sincopă cardiacă sau una vasovagală. Recomandările și tratamentul vor fi date în funcție de acest diagnostic.

Dacă sincopa a apărut în cazul unui copil cu un istoric medical care include afecțiuni cardiace sau care riscă apariția unei embolii pulmonare, medicul trebuie contactat de urgență. Tot o urgență medicală este și cazul unui copil ce a suferit o sincopă de lungă durată și care, la revenire, a prezentat stări de confuzie.

Tratament sincopă

În mod normal nu este nevoie de tratament medicamentos în cazul sincopei vasovagale, însă vor exista recomandări legate de stilul de viață al pacienților. Vor fi evitate situațiile care sunt recunoscute ca declanșatoare, atunci când sincopele sunt recurente și se va recomanda o hidratare optimă, precum și evitarea statului prea mult în picioare.

În cazul sincopei cardiace se va trata cauza care a determinat-o. Pentru controlul aritmiilor pot fi uneori necesare intervenții chirurgicale.

Atunci când sincopele apar frecvent, medicul va explica părinților care sunt semnele ce anunță și declanșează afecțiunea pentru a putea așeza copilul într-o poziție în care să fie în siguranță.

Ce poți face pentru a preveni sincopa la copilul tău

Copiii prezintă mai frecvent sincope vasovagale sau de situație, ori legate de hipotensiunea ortostatică. Vor fi supravegheați atent în situații cunoscute cu potențial declanșator, pentru a li se acorda la timp primul ajutor. La recomandarea medicului, dacă sincopele sunt frecvente poate fi administrat și tratament medicamentos.

Pentru a preveni apariția sincopelor la copii sunt necesare mai multe acțiuni. Se va educa pacientul să nu facă mișcări bruște, în special să nu se ridice brusc din pat sau de pe scaun. De asemenea, este recomandat ca cel mic să doarmă cu capul ridicat pe pernă, la aproximativ 30 de centimetri față de restul corpului.

Vor fi evitate mesele bogate și se va supraveghea cantitatea de apă băută, pentru a se asigura hidratarea optimă a organismului. Preventiv, se vor evita ceaiurile sau băuturile cu efect diuretic.

Trebuie evitate încăperile aglomerate, supraîncălzite și neaerisite, iar în sezonul canicular nu se va ieși afară, în soare, pe cât posibil, în special la orele contraindicate. Dacă frica de înălțime cauzează stări de amețeală cu potențial de leșin, se vor evita înălțimile sau situațiile respective.

Copiilor cu risc crescut de apariție a sincopelor li se recomandă practicarea înotului, activitate cu rol pozitiv pentru buna circulație sangvină, mai ales în zona picioarelor. Exercițiile fizice vor fi moderate și se vor recomanda mișcări ale picioarelor, precum încrucișări sau aplecări și ridicări care vor avea efect asupra tonusului venos.

Sincopele pot fi ținute sub control sau tratate atunci când este cunoscut fenomenul care le declanșează. Investigațiile medicale sunt necesare pentru a afla dacă nu sunt asociate unor afecțiuni care pot fi periculoase. În astfel de cazuri, pacientul va fi îndrumat către medicul cardiolog sau neurolog, pentru a stabili tratamentul optim.

Bibliografie

1. “Syncope (Fainting).” Www.heart.org, 9 June 2017, www.heart.org
2. “Syncope: Symptoms, Causes & Treatments.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
3. Grossman, Shamai A, and Madhu Badireddy. “Syncope.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 21 June 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov
4. “Syncope in Children | Cedars-Sinai.” Cedars-Sinai.org, 2022, www.cedars-sinai.org
5. “Vasovagal Syncope - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org