Bogdan Ivănel, Code for Romania: „Noi suntem cei pe care i-am tot așteptat”

 La început, după dezastrul de la Colectiv, a fost un plan ambițios și entuziasmant care să poată schimba România. Atunci, cu 6 ani în urmă, experți din domeniul IT (și nu numai) au răspuns chemării lui Bogdan Ivănel de a dezvolta concepte inteligente, digitale, menite să rezolve probleme actuale ale societății românești. Acum, Code for Romania este pe buzele multora dintre noi.

Bogdan Ivănel are 35 de ani, este căsătorit și bucureștean cu origini și bunici în Oltenia. 11 din cei 35 de ani, perioada formativă dintre 19 și 30 de ani, i-a petrecut în afara României, studiind și construindu-și o carieră. Drumul academic l-a purtat pe la unele dintre cele mai importante universități ale lumii: Utrecht, Oxford, UC Berkeley și Sciences Po, unde și-a obținut și doctoratul în drept internațional. „Multă din munca mea în acei ani a fost însă în teren, în calitate de cercetător în zone de conflict. Din Somalia până în Palestina și din Transnistria în Abhazia sau Nagorno-Karabah, am luat contact direct, am documentat și am încercat să înțeleg ce se ascunde în spatele ororilor războiului”, ne povestește Bogdan. În 2016 a fondat Asociația Code for Romania și la scurt timp s-a întors în țară. 6 ani mai târziu, Bogdan spune că „am mândria să conduc o comunitate de aproape 3.000 de profesioniști în IT, design, comunicare și științe sociale, care zi de zi prin munca lor fac România un pic mai bună”.

Care a fost începutul pentru Code for Romania?

Povestea Code for Romania a pornit după tragedia de la Colectiv. Locuiam în acel moment de 11 ani în afara României și aveam o carieră și o viață cu care eram foarte fericit. Nu aveam niciun plan să schimb ceva sau să mă întorc în România. Ce s-a întâmplat la Colectiv m-a făcut însă și pe mine, ca și pe mulți alții din generația mea, să mă întreb ce aș putea face în plus pentru a ajuta România.

M-am uitat atunci la societatea civilă din România și am realizat că tehnologia era absolut ignorată ca mecanism de schimbare socială. Se cerea în stradă transparență, o guvernare mai deschisă, un dialog mai onest între stat și cetățeni și mi s-a părut evident că nu putem atinge niciunul dintre aceste obiective fără a folosi deștept tehnologia.

Am discutat ideea asta cu alți prieteni români care locuiau și ei în Olanda, dintre care doar unul, Răzvan, un fost coleg de liceu, era programator. Așa a pornit Code for Romania. După o lună eram 50 de persoane, după alte două eram 300. Câteva luni mai târziu, primele două soluții ale Code for Romania erau live și produceau efecte: Vot Diaspora și Monitorizare Vot.

În ce constă ajutorul pe care îl acordă, la nivel național, organizația neguvernamentală?

De 6 ani, Code for Romania rezolvă blocaje și probleme ale României cu ajutorul tehnologiei. Facem acest lucru în 5 domenii-cheie: sănătate, educație, mediu, grupuri vulnerabile și participare civică. Luăm domeniu cu domeniu și temă cu temă, depistăm care sunt problemele sistemice și cum se manifestă ele și construim soluții digitale care să le rezolve. De fapt, creăm infrastructura digitală de care România are nevoie, fie că vorbim de site-uri funcționale pentru ONG-uri sau autorități, fie că vorbim de măsurarea poluării, de sisteme de management de caz pentru a sprijini victimele violenței domestice ori copiii bolnavi de cancer sau de instrumente digitale de perfecționare pentru profesori.

Cu ce așteptări ai pășit pe drumul organizării unei comunități de tehnologie civică, ajunsă acum cea mai importantă din România și una dintre cele mai mari din lume?

Dorința cu care am pornit era să facem România mai funcțională și, aplicație cu aplicație, website cu website, facem acest lucru de 6 ani încoace. Nu m-am așteptat însă niciodată la emulația care s-a produs în jurul Code for Romania. Este clar că nevoia era acolo, că așteptarea exista și, făcându-ne treaba bine, am reușit această mică minune: să coagulăm aici, într-o țară mică din estul Europei, a doua cea mai mare comunitate de tehnologie civică din lume și să arătăm că și în România PUTEM să construim infrastructură și servicii publice funcționale.

Care consideri că sunt soluțiile digitale realizate de Code for Romania cu cel mai mare impact?

Este greu să aleg o singură soluție sau câteva. Fiecare dintre cele peste 30 de soluții construite de Code for Romania care sunt azi live sunt critice în domeniul lor, de la a sprijini victimele violenței domestice, la a facilita accesul la servicii de sănătate, la a face, transparente primăriile sau a ne asigura că avem alegeri libere și corecte.

Cine sunt voluntarii, acești oameni care vor să ajute, să scrie codul digital pentru o Românie mai bună?

Comunitatea Code for Romania este una foarte vastă. O cincime din comunitate se află în afara țării și scriu linii de cod pentru o Românie mai bună din Porto, San Francisco, Oslo sau Londra. Voluntarii noștri sunt răspândiți pe 7 fusuri orare în acest moment. În România, comunitățile cele mai active în afara Bucureștiului sunt la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, dar avem voluntari de prin toate părțile țării. Ca profil, majoritatea au între 25 și 40 de ani, au o carieră profesională solidă în spate și au ajuns la acel punct în viața lor în care vor să contribuie pro bono la o societate mai bună.

Creați ecosisteme de soluții de transformare digitală care răspund corect nevoilor oamenilor, care pun cetățenii în prim-plan. Care sunt provocările? Dar satisfacțiile?

Cea mai mare provocare este aceea că, în acest moment, Code for Romania duce, de fapt, pe umerii săi aproape tot efortul de digitalizare a României. Statul a fost, voit sau nu, aproape absent în acest proces, iar atunci când a fost activ, cu rare excepții, rezultatele au lăsat de dorit, fie din motive de corupție, fie din incompetență. Aceasta nu e o situație sustenabilă. Ne dorim și avem nevoie de un stat care să digitalizeze România pe niște baze sănătoase, un stat care să nu fie doar beneficiar al Code for Romania, ci partenerul nostru. Code for Romania a întins și întinde statului o mână de ajutor cu propuneri concrete de reforme și suntem gata să ajutăm direct în crearea acestei capacități.

În al doilea rând, infrastructura digitală este foarte asemănătoare cu cea fizică. La fel ca atunci când construim autostrăzi sau școli ori sisteme de irigații trebuie să proiectăm corect, să construim urmărind cu strictețe standarde și să avem grijă de această infrastructură, să o întreținem după ce o punem în funcțiune. Nu putem construi ceva de calitate fără a proiecta corect, fără a fi atenți la standarde sau uitând să avem grijă de ce am construit. Asta înseamnă răbdare, gândire strategică și bani. De foarte multe ori e greu să le obții, mai ales în niște medii care s-au obișnuit cu „se poate și așa”.

Satisfacția este că în zona digitală, atunci când construiești corect, impactul este vizibil și imediat. Rezultatele sunt matematice. Știi în timp real câți oameni au utilizat sistemul pe care l-ai construit, unde s-au blocat sau cât timp au petrecut pe fiecare pagină a website-ului. Cu alte cuvinte, știi cât de mult ai ajutat, cum ai schimbat în bine viețile oamenilor.

Dacă ar fi să te gândești la un moment de cotitură în activitatea organizației, ce îți vine în minte?

Probabil cel mai important moment a fost acela în care ne-am permis să facem primele angajări. În primii doi ani și jumătate, Code for Romania a funcționat și a construit fără aproape niciun ban și fără niciun angajat. Acei puțini bani pe care îi aveam erau ori cotizațiile noastre, ori cele câteva donații pe care le primeam.

În ciuda impactului soluțiilor noastre, era foarte puțină deschidere a finanțatorilor mari pentru intervenții strategice, de durată, precum cele pe care o făceam noi. În plus, aveam dezavantajul de a cunoaște foarte puțin întregul peisaj. Eu nu mai locuisem în România de la terminarea liceului și nu cunoșteam pe nimeni în afara comunității nou-create în jurul Code for Romania. Avantajul și dezavantajul nostru erau că eram outsideri.

Pentru doi ani și jumătate am lucrat la Code for Romania full-time, dar trăind din economiile făcute în străinătate. Alți colegi nu aveau nici măcar „luxul” acesta și lucrau 8-10 ore pe zi la Code for Romania după sau câteodată în timpul serviciului. Era o situație care nu putea dura la nesfârșit. Tipul de intervenție pe care o facem noi are nevoie, pe lângă voluntari, de echipe solide full-time care să îi coordoneze și să administreze munca lor.

2019 a fost anul în care am reușit să convingem și primii finanțatori importanți să ni se alăture și publicul nostru să contribuie cu donații pentru a ne ajuta să continuăm munca. Dacă acest lucru nu se întâmpla, nu mai erau azi aici nici Code for Romania, nici soluțiile noastre care ne fac tuturor viața ceva mai bună.

Rezistența la schimbare este o realitate cu care ne confruntăm în numeroase domenii. Code for Romania, printre altele, facilitează comunicarea cetățenilor cu autoritățile centrale și locale. Ce ați reușit să schimbați?

Am reușit în primul rând să le câștigăm încrederea. Când am pornit la drum, am găsit foarte multă blazare în instituții, dar și printre cetățeni. Această blazare era naturală și venea din experiențe negative repetate cu soluții digitale care nu doar că nu îi ajutaseră, ci îi și încurcaseră, le făcuseră viața mai grea. Faptul că noi proiectăm împreună cu ei, îi aducem în discuție, încercăm să le înțelegem nevoile și apoi livrăm soluții care chiar sunt funcționale i-a făcut să aibă încredere în noi și în instrumentele pe care le construim. De multe ori vedem funcționari publici care întâlnesc pentru prima oară tehnologie care chiar îi ajută, nu îi încurcă, și sunt absolut uluiți.

Care sunt așteptările pe care ar trebui să le avem de la lideri într-o perioadă de criză?

În ultimii doi ani am fost în linia întâi în două crize majore: pandemia de COVID-19 și criza din Ucraina. Am lucrat cu toate zonele statului român și ale societății civile și lipsa cea mai mare pe care am simțit-o a fost cea de leadership. Am văzut mult prea multă fugă după imagine și mult prea puțin profesionalism și responsabilitate pentru binele public. Spațiul public din România este, din păcate, inundat de impostură și este misiunea fiecăruia dintre noi să vedem în spatele măștii.

Avem nevoie ca de aer de buni profesioniști care să înțeleagă că a fi în serviciul public înseamnă un exercițiu continuu și conștient de a pune nevoile societății în fața agendei personale. Pentru asta este nevoie de foarte mult curaj, maturitate și reziliență, și atributele astea sunt extrem de rare. Norocul nostru este că există cel puțin două metode de a le depista: privind la ce a reușit să construiască pe bune acea persoană în viața sa profesională și privind în jurul său la cine îi este alături.

Ce ne poți spune despre cele mai importante instrumente digitale dezvoltate în perioada dominată de pandemia de COVID-19?

De la primele semne ale pandemiei, pe 10 martie 2020, Code for Romania a pus toată activitatea sa obișnuită pe stop și a direcționat toată capacitatea spre a diminua efectele COVID-19. Am construit în timp record întregul ecosistem digital de sprijin. StiriOficiale, CeTrebuieSaFac DiasporaHub și DateLaZi au fost utilizate de peste 14 milioane de români pentru a se informa și a găsi sprijinul necesar pe perioada pandemiei, iar prin RoHelp, ONG-uri-le active în timpul crizei au putut strânge ajutoarele de care aveau nevoie. În plus, am asistat Guvernul României și societatea civilă cu asistență tehnică pe toată perioada pandemiei pentru ca ei să poată acționa cât mai eficient în sprijinul nostru, al tuturor.

Cum pot contribui oamenii care vor să se implice alături de Code for Romania?

Avem nevoie de orice mână de ajutor pentru a construi cât mai repede și cât mai bine infrastructura digitală de care România are nevoie. Oricine ne poate susține cu o donație recurentă de 4 euro pe lună trimițând un SMS cu textul PUTEM la numărul 8864 sau făcând o donație pe site-ul nostru (www.code4.ro/ro/doneaza). Bineînțeles, oricine își dorește se poate alătura comunității noastre de voluntari înregistrându-se pe site sau lăsându-ne un mesaj.

Ce urmează? Care sunt prioritățile organizației neguvernamentale Code for Romania?

Avem un plan de digitalizare a României (www.code4.ro/ro/putem) și ne ținem de el. Sunt peste 170 de soluții digitale proiectate deja de care România are mare nevoie și pe care cu sprijinul vostru le vom construi. Fiecare voluntar și fiecare donație în plus ne ajută să accelerăm procesul. Pentru că nu ne mai permitem să așteptăm. Nu mai putem aștepta pentru a avea profesori mai bine pregătiți. Nu mai putem aștepta pentru a ne pregăti pentru următorul cutremur. Nu ne permitem să mai așteptăm un sistem medical funcțional. Fiecare zi în care așteptăm ne face mai vulnerabili. Nu vine nimeni altcineva să ne ajute. Dar împreună putem.

Cum s-a transformat activitatea organizației din momentul declanșării războiului din Ucraina

La fel ca acum 2 ani, încă din primele ore ale invaziei rusești, Code for Romania și-a sistat orice altă activitate și a activat Task Force-ul.

În doar două zile puneau pe picioare, în colaborare cu Guvernul României, agențiile ONU în România (UNHCR și OIM) și Centrul Național Român pentru Refugiați, platforma oficială de informare pentru refugiați: DOPOMOHA.RO (dopomoha înseamnă ajutor în limba ucraineană). Orice persoană care fuge din calea războiului poate găsi pe această platformă informații despre intrarea în România și accesul la servicii și sprijin odată ce trece granița. Tot conținutul este accesibil în ucraineană, română, engleză și rusă și este actualizat permanent pentru a răspunde nevoilor din teren. Sute de mii de refugiați au utilizat până acum platforma pentru a găsi informații și ajutor.

În doar o săptămână, voluntarii Code for Romania au reușit să construiască alte două platforme complexe de management și distribuție a ajutoarelor pentru refugiați, cele două platforme formând sistemul unic național administrat de către Guvern și DSU. UnAcoperis.ro centralizează ofertele de cazare disponibile, le validează, le verifică și le distribuie refugiaților care au nevoie. SprijinDeUrgenta.ro centralizează ofertele și cererile pentru toate celelalte tipuri de ajutoare (haine, medicamente, mâncare neperisabilă, transport, resurse umane etc.).

Un alt sistem construit și pus în funcțiune într-un timp-record de către Code for Romania, în colaborare cu Asociația Dăruiește Aripi și Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică, este platforma de facilitare a accesului la tratament pentru copiii ucraineni bolnavi de cancer care ajung în România: UkraineChildCancerHelp.ro.

În acest moment construiesc un sistem de management al voluntarilor pentru ONG-urile implicate în efortul umanitar și evaluează nevoile refugiaților de acces la piața muncii, la educație, la servicii de sănătate și la asistență psihologică pentru a putea răspunde cât mai rapid cu infrastructura digitală de care este nevoie.

Articol publicat în revista InfoLife nr. 99, ediția din aprilie 2022.