Dr. Valentin-Veron Toma: Respect pentru Alteritate

 Dr. Valentin-Veron Toma, antropolog: Respect pentru Alteritate, dublat de o curiozitate față de Celălalt a cărui viață merită respectată și a cărui poveste merită spusă

Îmi aduc aminte prea bine cât de mult insistau părinții mei să fiu politicos, să fiu respectuos cu ei și cu ceilalți adulți, să fiu un bun creștin și să fac bine celor din jur, mai ales celor neajutorați. Îmi aduc aminte insistența cu care mi se aminteau regulile de circulație și comportamentul adecvat pe stradă. Îmi aduc aminte nu doar despre lecțiile privind respectul față de persoane, ci și cele privind respectul față de proprietatea acestora. Mai mult, despre respectul față de animale și nevoile acestora.

La baza profesiei noastre de antropologi stă nu doar o iubire față de oameni de ordin intelectual dar și un profund respect pentru Alteritate

Pentru mine, studenția la Facultatea de Medicină a adus cu sine respectul pentru domeniul biomedical, nu doar ca practică clinică, ci și ca domeniu de cercetare științifică. Masteratul în antropologie socială & culturală mi-a permis descoperirea domeniului antropologiei culturale. Aici am înțeles că oamenii trăiesc în culturi diferite și că la baza profesiei noastre de antropologi stă nu doar o iubire față de oameni de ordin intelectual, dar și un profund respect pentru Alteritate, dublată de o curiozitate față de Celălalt a cărui viață merită respectată și a cărui poveste merită spusă și celorlalți care nu au avut șansa unei întâlniri directe. Datoria kantiană a respectului față de oameni ca ființe raționale este fundamentală pentru antropologul de teren.

Am avut apoi o mare revelație descoperind antropologia medicală, un sub-domeniu al antropologiei culturale care a așezat biomedicina cu totul altfel în mintea mea. Am ajuns să înțeleg astfel și să respect alte tradiții culturale de îngrijire a sănătății și alte tipuri de tămăduitori.

Respectul profesional are două componente majore. Prima este respectul de sine al persoanei în calitatea sa de profesionist. Cea de-a doua este respectul față de alte persoane din mediul profesional (colegi, superiori și subordonați); respect față de regulile sociale ale profesiei (legislație, regulamente, coduri etice); respect față de munca depusă de colegi; respect față de opera colegilor de breaslă / colegilor din instituție (aprecierea calității lucrărilor publicate, critică constructivă a operei, promovarea operei colegilor și în afara instituției; recunoașterea publică a meritelor celorlalți, începând cu colegii de echipă și continuând cu alți colegi, din alte departamente); corecta citare a lucrărilor publicate de colegi; respectul profesional direct (față-în-față) vs. respectul profesional în mediul online (e-mailuri, social media etc.).

Admir profesioniștii care au disponibilitatea de a împărtăși din tainele artei lor și care cultivă la cei mai tineri pasiunea pentru profesionalism, nu doar pentru profesie

În plan profesional, o persoană îmi poate câștiga respectul în mai multe feluri, unele ținând de personalitatea sa iar altele de opera sa. Mă impresionează persoanele inteligente, cultivate și productive din punct de vedere intelectual. Am respect și admirație pentru tinerii care parcurg, în doar câțiva ani, treptele carierei profesionale fără să apeleze la relațiile familiei, la bani sau la apartenența la anumite grupuri și asociații extra-profesionale de tip politic, religios sau etnic. Îmi place să descopăr că o persoană a cărei operă scrisă se ridică la un nivel de excelență dovedește că are o conștiință morală dezvoltată și că își conduce viața pe baza unor valori și principii morale din cele mai înalte. Respect cu atât mai mult o persoană cu cât descopăr că, deși contribuția sa profesională este remarcabilă și însoțită de o largă recunoaștere, păstrează o anumită smerenie și o bunătate autentică în relațiile cu colegii săi, în special cu cei mai tineri. Admir profesioniștii care au disponibilitatea de a împărtăși din tainele artei lor și care cultivă la cei mai tineri pasiunea pentru profesionalism, nu doar pentru profesie.

În plan personal, admir și respect oameni care vorbesc bine, dar mai mult îi respect pe cei din jurul meu care s-au dovedit prin fapte că au caracter. Suferința îi face pe unii oameni să devină cea mai bună versiune a lor înșiși. Atunci când descopăr la ceilalți că suferința i-a înnobilat, că i-a făcut mai înțelepți și mai buni, respectul meu crește și, de asemenea, crește dorința de a le fi aproape. Uneori, nu cantitatea de timp, ci calitatea și intensitatea relației mă face să nu uit întâlnirile cu ceilalți. Sunt oameni pe care am avut șansa să-i cunosc pentru puțină vreme dar care m-au marcat pentru tot restul vieții. Ei fac parte din panteonul meu personal.

Respectul de sine este la fel de important ca respectul arătat celorlalți

Un respect de sine sănătos, nici prea scăzut, nici exagerat, contribuie la formarea unor personalități armonioase. Este important pentru un părinte să învețe să cultive respectul de sine la copiii săi. Este important pentru un dascăl să cultive nu doar dragostea de învățătură la elevii săi ci și cunoașterea de sine, aprecierea de sine și respectul de sine. Dar, cea mai mare responsabilitate revine fiecărui individ în parte ca, în viața sa de adult, să cultive permanent respectul de sine, în toate formele acestuia.

La nivel social, probabil că mass-media are un rol important în cultivarea respectului de sine printr-o mai mare concentrare pe evenimente pozitive ale cotidianului, pe scoaterea în evidență a bărbaților și a femeilor de excepție și a faptelor care cresc sentimentul românilor că locuiesc o țară în care merită să trăiești într-o lume în care dezinformarea, manipularea și războaiele psihologice duc la o scădere semnificativă a respectului și a stimei de sine a indivizilor, indiferent de nivelul de educație sau de bogăție. Familia, școala și alte instituții care au rolul de a educa tinerii pot inocula acele valori care conduc la o societate mai respectuoasă și mai propice dezvoltării morale și spirituale a cetățenilor unei națiuni.

Probabil că o Zi a Respectului, promovată prin campanii de presă inteligente, ar contribui la o conștientizare mai mare, în populația țării noastre, a necesității de a ne reface legăturile sociale, în noua configurație socială post-pandemică, pornind de la nevoi mai înalte din piramida lui Maslow (nevoia de recunoaștere, de auto-realizare etc.). Să fie o zi în care românii se desprind de preocuparea dominantă cu nevoile de bază ale aceleiași piramide (foame, sex, locuință etc.) și se privesc pe ei înșiși și pe cei din jur ca pe ființe demne de respect și cu mândria de a fi toți „de-o făptură și de-o seamă”.

***

Articolul face parte din demersul RoMâine.

Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine, împreună.